Sa pleci de acasa si sa-ti faci prieteni + sa dai examen la o facultate, care-ti trece prin cap...oricum ar fi ea
+ sa te indragostesti si sa renunti la multe + sa ai un serviciu super, care sa-ti placa si sa castigi mult + copiiiiiiii...multi, cu iubirea vietii tale, pe care bineinteles ca o sa o intalnesti si o sa fie exact asa cum ai visat + sa calatoresti mult, fara impedimente de nicio natura + sa nu te loveasca nicio boala grava + etc. In fond, sa fie asa cum ti-ai imaginat pe cand erai de-o schioapa ... oare chiar asta vrei? Da...asta am vrut, dar nu mai vreau...de ce naiba nu traim la timp?
duminică, 28 decembrie 2008
Sa-ti doresti nimicul...si sa nu-ti doresti nimic
vineri, 26 decembrie 2008
Ce-ti urez eu de Craciun...hmm...stai sa ma uit pe net
Ha - ha - ha ... supertare!!! Voi nu v-ati saturat de mesajele alea stereotipe pe care le primiti de Craciun? Alea luate de pe Google, cu expresii patetice si lipsite de inspiratie, trimise de altfel la toata agenda. Refuz sa trimit si imi displace profund sa primesc mesaje de Craciun, mai ales din alea in care nu este mentionat numele, ceva in genul, citez: "..spiritul Craciunului sa VA umple inima de bucurie...cand ingerii coboara in noaptea sfanta...bla bla...". Ar fi mai simplu un: La multi ani, Andrei!, sa ai un Craciun frumos... Whatever...decat sa fiti falsi, patetici si neinspirati ( si ma refer strict la cei care practica acest tertip), mai bine scrieti doua cuvinte sincere sau...lasati-o balta... there's nothing personal...
Leia Mais…Craciun neAdevarat!
Ma saturasem sa mi se spuna ca fac pe neinteleasa, asa ca am inceput sa fiu exagerat de toleranta, nu cu mine, ci cu tot ce ma inconjoara. Accept cu o oarecare usurinta fiecare stangacie a oamenilor sau a evenimentelor, fie ele premeditate sau neprevazute. Asa ca am acceptat si ca mi s-a schimbat viata in ultimele cinci luni, daca in bine sau in rau...habar nu am. Mi-am lasat principiile pe raft si ideile ireale pe care le aveam despre diverse trairi si am facut ce am crezut ca-i va multumi pe unii. M-am conformat, da, am jurat ca n-o sa ma conformez niciodata, dar m-am conformat atat de profund, incat nici macar nevoile biologice care mi se pareu extrem de dezgustatoare nu ma mai scarbesc. M-am desprins usor de prieteni si de familie. Ii vad rar si pentru putin timp. Banii? WTF...ii uram. De ce? Pai... sa va explic. Nu am avut niciodata cat si cand mi-au trebuit si, in primul rand, pentru ca detin monopolul in detrimentul sentimentelor. Acum ma gandesc cum sa-i fac. Ma obsedeaza ca nu sunt total independenta si ma ingrozesc ca am atata nevoie de ei.
